Ploieştiul este PRIMUL oraş din România cu harta blocurilor şi baza de date. Publicată în ianuarie 2018.
Daţi click pe puncte pentru a vedea detalii despre blocuri, perioada construirii, numărul de apartamente, etc.
Nici un oraş din România nu are o bază de date cu anul construirii blocurilor, ca să afli anul trebuie să întrebi la fiecare asociaţie să se uite în documente, nu am cum să fac asta, dar experienţa personala mi-a permis să clasific blocurile pe modele de blocuri care au următoarele perioade de construcţie:
Albastru = blocuri modele 1950-1960
Roz = blocuri modele 1960-1970
Roşu = blocuri modele 1965-1975
Maro = blocuri modele 1970-1980
Galben = blocuri modele 1975-1985
Verde = blocuri modele 1980-1990
Turcuaz = blocuri modele 1985-1990
Gri = blocuri private dinainte de 1990 (inclusiv blocuri interbelice)
Alb = blocuri private 1990-prezent (de adăugat în viitor)
De exemplu am făcut turcuaz doar modelele de blocuri cu suprafeţe sporite introduse în 1985, ele s-au construit în paralel cu blocurile verzi din generaţia anterioară 1980 cu camere mai mici.
Am găsit anul exact al construirii doar la blocurile propuse pentru expertiza seismică, pe https://www.observatorulph.ro/social/49275-lista-blocurilor-din-ploiesti-unde-nu-e-bine-sa-locuiesti
Harta blocurilor în Google Maps se bazează pe o bază de date realizată în ianuarie 2018 care mi-a luat cam 20 ore să compun informaţiile şi să introduc coordonatele GPS ale fiecărui bloc, m-au ajutat hărţile desenate de mine în 2005-2007 care au necesitat zeci de plimbări prin oraş şi peste 100 ore de muncă.
Fiind o muncă manuală, este posibil să îmi fi scăpat câteva greşeli. La anumite blocuri nu sunt sigur de numărul de apartamente, le-am însemnat cu roşu în baza de date, în special blocurile unicat din zona centrală şi blocurile de colţ (non-standard). Rog toţi vizitatorii site-ului să verifice blocurile din zona lor şi să raporteze orice greşeală găsesc. Numai cu ajutorul dumneavoastră, Ploieştiul va avea o bază de date CORECTĂ!
Cumpără baza de date a blocurilor
Ofer baza de date pentru uz comercial, de exemplu agenţii imobiliare, asigurări de locuinţe, distribuitori de pliante, etc. Asta explică pretul. Oamenii de rând pot folosi harta de mai sus.
Conţine cartier, număr bloc, regim înălţime, scări, apartamente, adresa stradală (doar la unele blocuri), perioada construirii, modelul blocului (clasificare proprie), clasa de risc seismic, latitudinea şi longitudinea.
Baza de date este destinată folosirii în firma care o cumpără. Vă rog să nu revindeţi sau distribuiţi baza de date la alte persoane sau firme.
Image may be NSFW.
Clik here to view.
Harta Ploieştiului de perete în format PDF personalizata
în 2005-2007 am desenat hărţi cu blocuri pe cartiere din Ploieşti şi hărti pentru oraşele din împrejurimi, plus o hartă a Ploieştiului de ansamblu fără blocuri. Am folosit AutoCAD pentru a desena contururile şi le-am colorat în Paint pentru a le distribui în format PNG, la vremea respectivă nu aveam altă idee de distribuţie. O muncă megalitică ţinând cont că la vremea respectivă nu existau poze din satelit la rezoluţie mare, iar imaginile PNG nu aveau altă utilitate decât vizionare pe ecran sau pe hârtie, şi dificil de personalizat pentru uz comercial. Rezoluţia nu era suficientă pentru a fi imprimate pe format mare ca hartă de perete.
Câteva persoane mi-au oferit bani să redesenez Ploieştiul într-o singură hartă, dar ar fi fost prea greu ţinând cont de procedura prin care desenam la vremea respectivă.
Am descoperit în 2012 că AutoCAD 2007 a introdus exportarea ca PDF, asta îmi deschide o nouă eră în desenat hărti vectoriale, dar între timp îmi pierdusem interesul pentru România. În 2017 odată cu descoperirea hărţilor în Google Maps şi creşterea numărului de vizitatori pe site, m-am gândit să mă reapuc de hărţi
În ianuarie 2018 m-am apucat să îmbunătăţesc harta de ansamblu a Ploieştiului desenată cu 10 ani în urmă, prin a reduce lăţimea străzilor şi a pune denumirea fiecărei străzi. În viitor voi adăuga şi blocurile pe hartă.
Harta se poate personaliza în termeni de linii şi culori, sau cantitatea de informaţii incluse pe hartă, dar şi inserarea de logo-uri.
Image may be NSFW.
Clik here to view.
Posibile hărţi ale altor oraşe
Pentru cei din alte oraşe care vor întreba dacă pot desena hărţi pentru ei: teoretic pot desena pe baza pozei din satelit, dar harta niciunul alt oraş nu va atinge nivelul de detaliere al Ploieştiului, va avea doar străzile, fără blocuri, şcoli, denumiri industriale, etc.
Pe lângă poza din satelit, am Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 care are hărţi de cartiere cu numerele blocurilor, încă o hartă similară din 1993 pe care apar TOATE străzile, un PDF din 2005 cu denumirea corectă a străzilor, Plan Urbanistic General de pe care am luat delimitările exacte din zonele industriale şi denumirile fabricilor (denumiri care între timp s-au schimbat sau au fost demolate şi reconstruite mall-uri şi compexe rezidenţiale).
De notat că harta din Pagini Aurii e o porcărie cu multe străzi lipsă, denumiri ortografiate greşit, sau străzi în realitate înfundate care pe hartă apar că nu se înfundă. Google Maps, Yahoo Maps şi Open Street Maps, toate realizate de voluntari de asemenea au străzi lipsă sau cu denumiri greşite.
În 2007 am desenat o harta cu străzi şi la Târgovişte pe care în viitor o voi moderniza ca în cazul Ploieştiului, În 2008 am desenat harta Bucureştiului în proporţie de 40% când am decis să abandonez toate proiectele legate de România.
Istoria cartierelor din Ploieşti
Ploieştiul avea 114544 locuitori la recensământul din 1956, fiind pe locul 4 în tară, a atins apogeul la recensământul din 1992 când avea 252715 locuitori, fiind pe locul 9 în ţară. Această evoluţie a creat unul din cele mai urâte oraşe din punct de vedere urbanistic, cu multe cartiere comuniste neterminate şi străzi late care se îngustează brusc sau se înfundă printre case vechi şi urâte (comparat cu alte oraşe resedinţe de judeţ care au fost mai bine sistematizate).
După calculele mele, Ploieştiul are 1745 blocuri, 3090 scări, 67981 apartamente +/- 0.5%, cu 2.90 persoane per apartament ar însemna că 78% din populaţie locuia la bloc în 1992.
Zona centrală
În zona centrală s-au construit o serie de blocuri în 1960-1965 totalizănd aproximativ 1400 apartamente, apoi blocurile Mercur, Unirea în 1981 şi cele de pe C. D. Gherea, apoi o serie masivă de demolări şi construcţii noi a început în 1985, cu blocurile A1-A8, B1-B2, C1, D4-D10, F1, J3-J6, K1-K15, L1-L4, P, R, totalizând alte 1400 apartamente.
Presupun că proiectul includea încă vreo 1000-1500 apartamente. Dacă latura nordică a Pieţei Eroilor au fost construite, pe latura sudică au fost săpate fundaţii în 1989 şi nu s-au mai construit, o fundaţie era pentru un bloc de 17 etaje cu 3 laturi care se zvoneste că avea un restaurant rotativ în vârf (eu nu prea cred că poţi pune restaurant pe un bloc de locuinţe, cum ajungeai acolo? Împărţeai lifturile cu locatarii?), fundaţie folosită de blocul Petrom, alta fundaţie în spatele catredalei. Zona străzii George Coşbuc urma să fie demolată.
Un amănunt interesant e blocul Aroma cu 12 apartamente construit în stil Art Deco la sfârşitul anilor 1930, singurul bloc de 4 etaje cu lift! În perioada interbelică astfel de blocuri erau un lux şi se instalau lifturi în blocuri mai scunde ca în prezent. Un alt bloc interbelic de 4 etaje a fost construit la sfârşitul anilor 1930 lipit de vechea primărie şi a fost demolat după 1977 odată cu primăria, nu ştiu dacă avea lift. Lifturi mai există şi în blocul Băncii Comerciale pe Tache Ionescu din 1926, hotelul Central din 1928 s-ar putea să fi avut şi el lift.
Sud-Democraţiei
Zona Sud-Democraţiei cuprinde cvartalele Brazi (blocurile B1-B11 din 1957-1958), Milcov (blocurile 1-10 din 1958?) şi Constructorilor (blocurile A1-A2, B1-B6 tot din anii 1950), blocurile A-F pe Jianu-Democraţiei construite la începutul anilor 1960, blocurile Rodica, A1-A7 şi B1-B3 construite spre sfârşitul anilor 1960, Gioconda, F, F1, F1A, F1B, F1C, F2, F3, F4 construite în anii 1970. Total: 56 blocuri, 12 scări, 2202 apartamente.
Harta din 1970 arată că erau în proiect un bloc de 14 etaje retras care închidea strada Veronica Micle şi un bloc cu 12 etaje alăturat. Se pare că proiectul a fost schimbat, blocul cu 14 etaje fiind construit în aliniament stradal iar alte 5 blocuri de 4 etaje au fost construite pe Veronica Micle.
După spusele unui locatar din blocul Gioconda vecin cu arhitectul blocului care locuieste în propriul bloc, proiectul iniţial avea 17 etaje, iar cutremurul din 1977 a lovit când constructia ajunsese la etajul 10, a fost recalculată structura şi decis reducerea înălţimii la 14 etaje. Să fie asta explicatia pentru că etajul 10 arată diferit?
Alexandru Lăpuşneanu
Cartierul Muzicanţi, azi Alexandru Lăpuşneanu cuprinde blocurile 1-15 construite în anii 1960 (15 blocuri, 41 scări, 810 apartamente). 4 blocuri fără număr au fost adăugate în anii 1980 dar ele sunt numărate ca blocuri izolate.
Democraţiei II
Cartierul Democraţiei II a fost început în anii 1980 pentru a lărgi la 4 benzi străzile Democraţiei şi Ştefan cel Mare şi a creea o a doua axă nord-sud. Cuprinde blocurile G, H, J, K, M, N, O + număr, total 46 blocuri, 55 scări, 887 apartamente. Lipsa literei L arată că urma să se construiască la nord.
Republicii-Andrei Mureşanu
Cartierul Republicii-Andrei Mureşanu a fost primul cartier mare al Ploieştiului. Pe harta din 1960 apare sub numele “Cvartal Republica”. Cuprinde blocurile A1-A19, B1-B3, C1-C3 construite la începutul anilor 1960, blocurile R1-R6, E5, E6, E8, 201, 202A-C, 205, 207, 208, 209, 210, construite tot în anii 1960 şi blocurile M1, M2, M5 plus 2 blocuri fără număr adăugate în anii 1970. Total 49 blocuri, 140 scări, 2591 apartamente. Faptul că anumite numere au fost sărite şi apariţia unor blocuri cu număr de 3 cifre rămâne un mister.
Găgeni
Găgeni nu este un cartier oficial, este o denumire dată de mine care cuprinde blocurile 105A-B, 107A-C, 109A-B pe strada Găgeni, 8 scări, 84 apartamente, plus 63 case duplex, construite în anii 1950, plus blocurile 88 şi G1-G18 construite în anii 1970, 17 blocuri, 29 scări, 704 apartamente. Oficial e considerat parte din cartier Republicii-Andrei Mureşanu.
Ploieşti-Nord
Cartierul Ploieşti-Nord a fost început în anii 1960 şi terminat probabil după 1970. Cuprinde blocurile 1-71 şi 101-150, total 146 blocuri, 372 scări, 8622 apartamente, excluzând blocul 36A demolat în anii 2000 (ştie cineva câte apartamente avea şi motivul demolării?).
Anumite blocuri au o literă după număr şi se presupune că ele au fost adăugate ulterior proiectului iniţial, pentru îndesire. Din fericire cartierul a supravietuiţ îndesirilor din anii 1980 şi astfel a rămas cel mai frumos cartier din Ploieşti, cu mari spaţii verzi datorită distanţei minime între faţadele blocurilor de 30 metri.
Vest I
Cartierul Ploieşti-Vest I a fost început la sfărşitul anilor 1960, proiectul iniţial cuprindea blocuri numerotate de la 1 până la 100 şi presupun că era terminat în momentul cutremurului deoarece nu sunt multe numere lipsă, doar 34 şi 37 lipsesc.
După 1980 au fost adăugate blocurile A1-A14, B1-B15, C1-C2 în zona de nord-vest unde era propusă o scoală, precum şi blocurile I1-I5 la intersecţia cu strada Mărăşeşti, şi M1-M17 cam prea aproape de calea ferată (după părerea mea trebuia să râmănă zona liberă sau să fie plantaţi copaci pentru protecţie fonică). Blocurile M1-M3 nu au mai fost construite.
Alte 6 blocuri numerotate A-F apar la Piaţa Aurora în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981, 4 dintre ele au fost începute de abia în 1989, 3 au fost terminate mulţi ani după revolutie, al 4-lea a devenit clădire de birouri, iar celelalte 2 nu au fost începute.
Total 154 blocuri, 392 scări, 8855 apartamente.
Vest II
Cartierul Ploieşti-Vest II a fost început după 1970, zic asta pentru că nu are anumite modele de blocuri existente în Nord şi Vest I, cuprindea blocuri numerotate de la 101 la 182.
Este posibil ca datorită cutremului din 1977 care a oprit construcţia de blocuri monolit de 10 etaje, cartierul să fi fost reproiectat, zonele virane umplute ulterior de blocurile 152 şi 153 construite în anii 1980 lângă zona de case care urmau să fie demolate pentru a se construi parcul central.
Zona de sud-est cu blocul 163 s-a construit în 1988-1989 şi au fost demolate casele de peste strada Cosminele unde urma să se construiască probabil blocul 182.
Total: 91 blocuri, 244 scări, 6001 apartamente.
9 Mai
Cartierul 9 Mai a fost început în jurul anului 1980 într-o zonă de câmp cu doar câteva case pe strada Mărăşeşti, în prezent are 79 blocuri, 122 scări, 2730 apartamente.
La momentul revoluţiei era aproape terminat, lipsind doar câteva blocuri de 7-8 etaje pe strada Libertăţii, spaţiu umplut recent de blocurile ANL începute în 2008 din care unele neterminate nici în 2018.
În mijlocul cartierului era propusă o şcoală şi o grădiniţă, dar locul a rămas viran după revoluţie şi s-au construit 16 blocuri ANL în jurul anului 2000.
Încă din harta din 1970 se vede că la intersecţia străzii Mărăşeşti cu Şoseaua Vestului era propusă o intersecţie în trifoi cu 4 foi, strada Mărăşeşti urmând să treacă pe deasupra şi probabil podul continua peste calea ferată. De asemenea în spaţiul ocupat în prezent de magazinul Billa era propusă o gară destul de mare.
Mărăşeşti-Eroilor
Cartierul Mărăşeşti-Eroilor a fost început în anii 1980 deoarece nu apare în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981, dar s-a construit rapid şi are în prezent 90 blocuri, 142 scări, 2523 apartamente.
Numerotarea blocurilor începe cu 4 şi se termină cu 18 + literă şi doar câteva sunt lipsă în zonele 13, 17 şi 18, se presupune că blocurile 1-3 + literă urmau să se construiască la nord de strada Mărăşeşti.
Ştie cineva când s-a construit stadionul Astra? La nord de stadion nu s-au construit blocuri deoarece era propusă o parcare mare pentru stadion, dar au rămas case.
Malu Roşu
Cartierul Malu Roşu a fost început după 1970, zic asta pentru că nu are anumite modele de blocuri existente în Nord şi Vest I, cutremurul din 1977 a sistat lucrările, blocurile de 10 etaje din beton monolit au fost şterse şi cartierul a fost reproiectat cu blocuri în aliniament stradal din generaţia 1980, ceea ce a întins construcţia pe 2 decade iar la momentul revoluţiei încă nu au fost terminate blocurile din zona estică, unde între Intrarea Porumbiţei şi Aleea Profesorilor era planificat un parc. Total: 117 blocuri, 265 scări, 5718 apartamente +/- 1%
Enăchiţă Văcărescu
Cartierul Enăchiţă Văcărescu a fost proiectat încă din anii 1970 sub numele Malu Roşu III cu blocuri bară paralele în stilul celor din Vest I şi II, a fost reproiectat ulterior cu blocuri în aliniament stradal iar constructia a fost început în jurul anului 1980, în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 apărând blocurile 101-116+literă sub numele Etapa I iar restul 117-141+literă ca perspectivă. Total 171 blocuri, 247 scări, 4578 apartamente +/- 1%.
Cartierul era aproape terminat la momentul revoluţiei, lipsind câteva blocuri pe strada Enăchiţă Văcărescu, Cosmonauţilor, Zimbrului, etc şi cele din colţul sud-estic unde în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 se observă un complex comercial cu 4 blocuri turn. Total 25 blocuri, 30 scări, estimat 600 apartamente mai erau în proiect.
Cartierul urma să aibă un parc central, dar au rămas case.
Peneş Curcanul
Cartierul Peneş Curcanul apare în Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 ca parte din cartierul Enăchiţă Văcarescu, cu blocuri numerotate 146-159 + literă, deoarece blocurile 142-145 + literă apar pe strada Podul înalt în noul cartier Cantacuzino. Proiectul a fost modificat iar cartierul din prezent a fost construit doar jumătatea vestică, cu blocurile 150-156 + literă, total 50 blocuri, 57 scări, 1163 apartamente +/- 1%, lipsind doar blocul 150I probabil 10 apartamente.
Se presupune că blocurile 142-149 urmau să se construiască în jumătatea estică, unde strada Torcători urma să fie lărgită la 4 benzi şi aliniată cu Podul Înalt.
Gheorghe Grigore Cantacuzino
Cartierul Gheorghe Grigore Cantacuzino a fost început la sfârşitul anilor 1980 şi cuprinde blocurile 1, 2, 3, 4, 10 + literă. Total 43 blocuri, 45 scări, 1026 apartamente +/- 1%.
Se presupune că blocurile 5, 6, 7, 8, 9 urmau să fie construite între Elena Doamna şi Cantacuzino / Vasile Lupu, ceea ce ar însemna că revoluţia a prins cartierul construit în proporţie de 30%.
Demolările selective şi blocurile 10C-10D construite departe de străzi arată că era în proiect realinierea străzii Cantacuzino cu Vasile Lupu pentru fluidizarea circulaţiei către Vest.
Ar fi interesant să găsim proiectul cartierului.
Republicii Vest I
Dacă partea estică a bulevardului Republicii era sistematizată încă din anii 1960, pe partea vestică construcţia a început după 1970, cu blocurile 1, 2, 3, 4, 6 + literă retrase de la stradă. După 1975 s-a trecut la blocuri în aliniament stradal, ajungând la o densitate insuportabilă, blocurile 5 şi 8-24 + literă, numerotarea e un haos total, blocurile 12E, 13D, 13E, 17B fiind construite pe partea vestică când restul blocurilor 12, 13, 17 sunt pe partea estică.
Total: 105 blocuri, 121 scări, 3722 apartamente +/- 1%.
Republicii Vest II
După 1980 construcţia blocurilor a fost prelungită la sud de Piaţa Mihai Viteazu, cu blocuri numerotate 26-33 + literă. Total 85 blocuri, 90 scări, 2299 apartamente +/- 1%.
Interesant e că blocurile 33 sunt A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, N, S, T, U, literele lipsă par a fi rezervate pentru o eventuală demolare a cvartalului Pistol construit la sfârşitul anilor 1950 şi reconstruirea unor blocuri noi.
Gheorghe Doja
Numerotarea blocurilor din Republicii II se continuă în cartierul Gheorghe Doja care conţine blocurile 34-37 + literă dar şi 45 + literă, total 51 blocuri, 54 scări, 1275 apartamente +/- 1%.
La momentul revoluţiei se construia blocul 45E-F la intersecţia Gheorghe Doja cu Văleni, care urma să fie continuat de 45D ca să fie simetric, însă nu a mai apucat. Vizavi a fost demolat însă nu a mai apucat să fie construit blocul, spaţiul fiind ocupat de Banca Comercială şi Petrom, e interesant de aflat ce număr avea blocul care urma să fie construit aici. Rămâne un mare mister unde erau planificate blocurile 38-44?
Poştei-Bucov
Cartierul Poştei-Bucov conţine blocurile A1-A2, B1-B4, C1-C2, construite în anii 1970. 8 blocuri, 8 scări, 320 apartamente.
Interesant e că pe harta din 1970 apar mai multe blocuri care urmau să fie construite, este posibl să se fi renunţat la ele datorită cutremului din 1977 care a pus capăt construcţiei de blocuri monolit.
Mihai Bravu
Cartierul Mihai Bravu a fost proiectat încă din anii 1970 sub forma unui cartier cu blocuri bară asemănător cu Vest II şi Malu Roşu, care se întindea de la maternitate până la Dâmbu la nord. Din proiectul iniţial s-a construit doar un grup de blocuri pe Aleea Metalurgistilor şi Strada Sabinelor inclusiv un bloc de 10 etaje de tip monolit care nu s-a mai construit după cutremur. După spusele unui prieten din zonă, primele blocuri au fost date în folosinţă în 1977.
Ghid Municipiul Ploieşti din 1981 arată doar grupul de blocuri construite pe Aleea Metalurgistilor şi Strada Sabinelor, care în mod misterios au numere destul de mari 2, 6-7, 13, 16-19, 46-59 + literă, cartierul a fost reproiectat în anii 1980 cu blocuri în aliniament stradal care au umplut numerele lipsă de la 1 la 60 + literă, lipsind 8, 11, 14-15, 20, 27, 42-44. Se văd multe blocuri cu pereţi fără geamuri din care rezultă că urma să se construiască noi blocuri în continuarea lor, multe blocuri de colţ care urma să închidă frontul a 2 străzi lipsesc, pe strada Grădinari e o zonă virană mare.
Printre ultimele blocuri construite în 1989 se numără 5, 12, 40, şi 41. De notat că Aleea Chimiei e compusă din 2 segmente fără legătură, se presupune că urmau să fie demolate casele de pe strada Matei Basarab şi construirea unor blocuri în plus.
Mihai Bravu e singurul cartier din Ploieşti care nu are o şcoală. Ar fi interesant de găsit proiectul cartierului în forma din anii 1980, să vedem unde urmau să fie amplasate şcolile şi ce planuri mai erau pentru strada Matei Basarab.
Bulevardul Bucureşti
Trecerea peste calea ferată se făcea pe un pod sub formă de U cu rampe abrupte aflat la est de podul actual, apoi se mergea pe strada Industriei. Încă din anii 1930 se plănuia înlocuirea podului cu un pasaj subteran care însă nu s-a mai realizat din cauza războiului.
Podul actual s-a construit la începutul anilor 1960, la scurt timp a fost demolat vechiul pod rutier şi podul metalic pietonal aflat mai spre gară. Odată cu podul s-a construit şi Bulevardul Bucureşti prin spatele caselor aflate pe străzile Industriei şi Bărcăneşti. Presupun că priveliştea era urâtă. Aşa a apărut singurul cartier de blocuri construit în afara inelului de cale ferată.
Cartierul Bulevardul Bucureşti a fost început în 1975 sau 1976, după spusele unora blocul 9 a fost primul bloc dat în folosinţă, conform planului trebuia dat fix in martie 1977, dar datorită cutremurului nu li s-a permis oamenilor să se mute decât după o lună şi după ce a fost inspectat blocul.
Cartierul iniţial cuprindea blocurile 1-13, blocurile 14-17 s-au construit ulterior, probabil prin 1984-1987. Total: 67 blocuri, 77 scări, 2612 apartamente +/- 1%.
Ştie cineva când s-a construit Universitatea de Petrol şi Gaze şi Liceul 1 Mai?
Altele
Înainte de construirea cartierelor de mai sus, s-au construit la sfârşitul anilor 1950 Cvartalele 8 Martie (actuala strada Mândra) şi Pistol (strada 24 Ianuarie) plus o serie de blocuri izolate pe străzile Curcubeului, George Topârceanu, Gheorghe Grigore Cantacuzino, Ion Luca Caragiale, Kutuzov, Maramureş, Poştei, Mihai Bravu, şi în zona Democraţiei-Buna Vestire, unele par a fi blocuri construite în privat de un grup de familii dar stilul artitectonic se aseamănă cu blocurile comuniste. Total: 71 blocuri, 100 scări, aproximativ 1000 apartamente +/- 5%.
În anii 1970 şi 1980 s-au construit o serie de blocuri în zonele industriale, majoritatea garsoniere sau cămine nefamilişti cu băi şi bucătării la comun. Total 31 blocuri, 33 scări, aproximativ 2400 apartamente +/- 5%.
Ce urma?
Până în revoluţie a fost terminat Bulevardul Republicii şi strada Gheorghe Doja până la Văleni.
Studiind ritmul construcţiilor din 1985-1989 dar şi alte oraşe, pot zice că dacă mai rezistam regimului comunist încă 5 ani, oraşul era azi mult mai frumos şi traficul mergea mai bine pe directia est-vest, în 1990 se făcea legătura străzii Gheorghe Grigore Cantacuzino cu Vasile Lupu către Piaţa Eroilor iar până în 1995 urma să fie lărgită la 4 benzi cea dea 2-a axă nord-sud pe linia tramvaiului 101, străzile Mărăşeşti şi Mihai Bravu până în centru, strada Gheorghe Doja până la ieşirea spre Bucov, şi inelul 2 (străzile Eroilor, Podul Înalt, Nicolae Titulescu).
Probabil urmau să fie începute noi cartiere, unul din ele ar fi umplut zona dintre străzile Gheorghe Grigore Cantacuzino şi Mărăşeşti, la est de Torcători, dar este posibil să fi apărut blocuri şi în zone mai mărginase, ca Bereasca, după cum au apărut în alte orase la sfârşitul anilor 1980.
Alte oraşe
Băicoi
Băicoi are doar un număr mic de blocuri în zona centrală construite în 1970-1990 şi câteva blocuri în zona vestică unde sunt şi unele din anii 1960. Total 41 blocuri, 68 scări, 1578 apartmamente +/- 1%, 20681 locuitori la recensământul din 1992, la 3 persoane pe apartament ar însemna că 23% din populaţie locuia la bloc în 1992.
Câmpina
În Câmpina construcţia blocurilor a început în 1960 fără demolări semnificative, s-au construit în zonele virane din spatele caselor fără nici un plan de sistematizare. S-au construit 196 blocuri totalizând 4541 apartamente.
Demolările şi sistematizarea au avut loc în anii 1980, chiar şi atunci nu s-a sistematizat aşa mult ca în alte oraşe, s-a demolat o mare parte din centrul vechi şi s-a construit Bulevardul Carol I (până atunci strada principală era Mihai Eminescu). Revoluţia a prins centrul neterminat, pe zona demolată din partea vestică au apărut clădiri de sticlă, Romtelecom şi BCR, iar în partea nordică e criză de locuri de parcare pentru că în spatele blocurilor stradale au rămas case şi nu s-a mai construit parcare. În ritmul in care s-a construit în anii 1980 ar mai fi trebuit 10 ani să fie demolate casele dintre blocuri (mai ales strada Maramureş şi Bogdan Petriceicu Haşdeu) şi să fie finalizat oraşul într-un stil modern.
Azi are 424 blocuri scări totalizând 9270 apartamente +/- 1%, 41554 locuitori la recensământul din 1992, cu 3 persoane pe apartament ar însemna că 66% din populaţie locuia la bloc în 1992.
Floreşti
Floreşti seamănă cu Plopeni dar la scară mai mică, construcţia a început în anii 1950, cu 9 blocuri cu 1-2 etaje şi 11 case, în anii 1970 s-au construit 12 blocuri / 21 scări cu 4 etaje la nord, iar în 1980 s-a demolat şi construit la sud Centrul Civic cu 12 blocuri de 2-3 etaje. Total: 31 blocuri, 42 scări, 776 apartamente.
Interesant e că pe harta din 1970 arată un număr mai mare de blocuri la nord, inclusiv 5 blocuri cu formă similară cu blocurile de 10 etaje din Ploieşti-Vest, dacă nu cumva e vorba de blocuri cu 4 etaje cu formă similară, ar fi făcut Floreşti prima comună cu blocuri turn! Să fi avut comuniştii plan să transforme Floreştiul într-un oraş mediu?
Filipeşti de Pădure
Comuna Filipeşti de Pădure are 1 bloc / 2 scări în stil 1960, 2 blocuri / 4 scări în stil 1970, 18 blocuri / 29 scări în stil 1980, total 21 blocuri, 35 scări, 578 apartamente.
Minieri
Satul Minieri al comunei Filipeşti de Pădure a fost construit de la zero în perioada comunistă, este compus din 17 blocuri cu 1 etaj din anii 1950 şi 5 blocuri cu 2-3 etaje din anii 1960, total 288 apartamente, plus 89 case duplex si 16 case simple.
Rămâne un mister de ce au fost construite în mijlocul câmpului, fără nici o fabrică prin zonă. În prezent satul e foarte sărac, după cum arată blocurile şi după numărul mic de maşini parcate.
Moreni
Oraşul Moreni pare frumos din punct de vedere urbanistic, văzut din satelit, având blocurile grupate într-un singur cartier în centru fără case printre blocuri, plus câteva blocuri izolate la sud şi la vest. Dar când m-am dus să-l vizitez în 2007 am fost îngrozit de sărăcie, gunoaie pe străzi şi blocuri părăsite. Şi totuşi a devenit municipiu în 2003.
Construcţia blocurilor a început în anii 1960 şi pare că s-a plănuit dezvoltarea oraşului cu 30 ani în avans, în anii 1970 şi 1980 s-a construit în continuare după aceleaşi reguli. Probabil că în anii 1990 urma să se construiască şi pe Bulevardul Petrolului blocuri moderne care să le acopere pe cele din anii 1960.
Are 197 blocuri scări cu 4495 apartamente +/- 1%, 22886 locuitori la recensământul din 1992, cu 3 persoane pe apartament ar însemna că 57% din populaţie locuia la bloc în 1992.
Există un singur bloc înalt, un bloc unic în formă de stea cu 9 etaje şi 52 apartamente, magazine la parter şi la etajul 1 în locul a 2 apartamente. Există 2 blocuri la care s-a construit parterul şi apoi au fost abandonate, plus încă câteva blocuri nefinisate dar totuşi locuite.
Pleaşa
Satul Pleaşa al comunei Bucov conţine 11 blocuri, 14 scări, 280 apartamente (incluzând căminul de nefamilişti cu 100 camere). În ce scop au fost construite în mijlocul câmpului rămâne un mister. Izolarea face ca satul să aibă unele din cele mai ieftine apartamente din România, similar cu Valea Jiului, când apare un 2 camere pe OLX costă sub 5000 EURO.
Plopeni
Plopeni a atins apogeul la recensământul din 1992 cu 10284 locuitori. Calea ferată şi Strada Victoriei împart oraşul în 4 părti, din care doar cele de sud şi de nord sunt rezidenţiale. Zona de vest conţine stadionul iar zona de est e industrială.
Construcţia blocurilor a început în anii 1950, 2 cartiere de blocuri, unul la sud, altul la nord, ceea ce mă face să mă întreb dacă în zona de mijloc erau case. S-au construit blocuri cu 1-2 etaje şi case duplex-quaduplex, tot atunci s-a construit şi Bulevardul Republicii pe partea estică (de fapt oficial sunt toate blocuri chiar daca unele au numai 2-4 apartamente). 36 blocuri cu 64 scări + 42 case, totalizând 1120 apartamente.
Satul, pe atunci având numele Stejarul, a fost declarat oraş în 1968 şi a primit numele Plopeni. În anii 1970 s-a construit la sud un cartier cu 21 blocuri de 45 scări totalizând 910 apartamente. În caz că zona de mijloc conţinea case, ele au fost demolate în anii 1980 când s-a construit masiv în zona nordică (actuala zonă centrală), blocurile AC1-AC19, B1-B5, C1-C17, C21, D1-D4, V4-V8, V22, plus bloc Diana la sud, 56 blocuri cu 85 scări, totalizând 1544 apartamente (5 blocuri sunt totuşi pe partea estică a căii ferate).
Plopeni mi se pare cel mai frumos oraş din punct de vedere urbanistic de pe raza de 100 km în jurul Ploieştiului unde am putut vizita, mic dar frumos pentru că pare un oraş complet, nu are zone neterminate sau case printre blocuri, 100% din populaţie locuia la bloc la momentul revoluţiei. Să fi fost un sat de case care au fost dărâmate în totalitate sau să nu fi fost deloc case, adică să fie un oraş complet nou construit de comunisti? Lipsa unei biserici vechi dă impresia că este un oras complet nou.
Totuşi în zona străzii Speranţei a fost defrisată o mare parte din pădure. Să fi fost aici noi blocuri în proiect?
În prezent nu locuieste toată lumea la bloc, există case, mai exact cocioabe construite din lemn şi tablă pe lângă calea ferată şi la nord după autogară, plus câteva case moderne construite printre blocurile din anii 1950.
Sinaia
În Sinaia construcţia blocurilor a început în 1960 şi este unul din cele mai mici oraşe care are blocuri turn, mai exact 2 blocuri monolot de 10 etaje lângă parcul central.
Târgovişte
Se spune pe vremea lui Mihai Viteazul, Târgovişte avea 60000 locuitori, aş vrea să stiu ce suprafaţă ocupa. La recensământul din 1912 avea doar 13041 locuitori, în 1956 24360 locuitori, a atins apogeul în 1992 cu 98117 locuitori. Cu alte cuvinte, populaţia s-a mărit de 4 ori în perioada comunistă, ceea ce a creat un oraş frumos din punct de vedere urbanistic cu câteva străzi de 4 benzi, multe blocuri şi puţine case vechi.
Construcţia blocurilor a început în jurul anului 1960, când s-au construt 21 blocuri scări cu 2-3 etaje (4 pe Calea Domnească şi 17 pe Bulevardul Carol), după 1965 a început construcţia cartierelor Micro 8 şi 9 la sud-est, Micro 6 la vest, şi un cartier cu nume nesunoscut lângă gară, iar după 1970 Micro 4 şi 5 la Nord. În anii 1980 s-a construit zona centrală, Micro 11 şi 12 la sud, şi s-au mai făcut îndesări în Vest, după 1985 a început construcţia unui nou cartier la Nord, pe teren viran, care a rămas incomplet, spaţiile neconstruite au fost ocupate după revoluţie de vile moderne.
Calea Bucureşti a fost reconstruită după 1985 cu blocuri moderne de 7-8 etaje, probabil era în plan pentru 1990-1995 să se continue cu blocuri până în centru, plus continuarea noului cartier din Nord.
Total: 1344 blocuri scări, 28777 apartamente +/- 1%, cu 2.9 persoane pe apartament rezultă că 85% din populaţie locuia la bloc în 1992.
Curiozităţi: pe Bulevardul Mircea Cel Bătrân, blocurile încep de la 7-8 etaje şi coboarâ în până la 4 etaje dar continuă să aibă lift, fiind unul din puţinele blocuri comuniste de 4 etaje cu lift. În acelaşi timp, pe Bulevardul Independenţei sunt câteva blocuri din anii 1960 cu 5 etaje fără lift. Unele blocuri din anii 1980 au un fel de mansardă la etajul 5 unde se află 2 garsoniere.
Blocul ANL misterios: lângă sensul giratoriu de pe Calea Câmpulung se află un bloc ANL cu 7 etaje pe care scrie 2003, dar blocul e identic şi aliniat cu cele alăturate cu 10 etaje construite în perioada 1965-1975. Cum se explică acest mister? Să fie bloc nou construit pe baza unui proiect comunist, sau un bloc comunist care a fost evacuat din motive seismice şi renovat de ANL care a demolat ultimele 3 etaje?